Problema bunastarii animalelor nu mai reprezinta pentru societatea umana contemporana un deziderat sau o perspectiva, ci, din ce in ce mai acut, o necesitate.
Importanta problemei bunastarii animalelor este demonstrata de faptul ca aceasta a intrat in sfera de preocupari a unor organizatii si organisme guvernamentale sau neguvernamentale, cu caracter politic, economic, social, tehnic si profesional, din care se mentioneaza: Organizatia Natiunilor Unite, prin Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie; Organizatia Mondiala a Comertului; Consiliul Europei; Uniunea Europeana; Oficiul International de Epizootii – Organizatia Mondiala pentru Sanatatea Animalelor; Codex Alimentarius; Asociatia Veterinara Mondiala; Societatea Mondiala pentru Protectia Animalelor; Eurogrupul pentru Bunastarea Animalelor.
In ceea ce priveste verterbratele inferioare, desi exista inca oameni de stiinta care contesta existenta durerii sau suferintei la pesti (Rose, 2002), legislatia europeana prevede obligativitatea asomarii acestora, recunoscandu-se capacitatea lor de exprimare a emotiilor ca stare negativa. Cercetari britanice recente (Kirby, 2003) au infirmat teoria lui Rose, aratand ca, din cei 58 de receptori cutanati care se gasesc in zona cefalica a pestilor, 22 sunt cu siguranta nociceptori, fiind stimulati de modificarile de presiune si de cresterea temperaturii peste 40 grade Celsius.
Ca si pentru celelalte animale de interes economic, evaluarea bunastarii la pesti se poate realiza prin una dintre urmatoarele metode: pe baza indicatorilor comportamentali, pe baza sistemelor si practicilor de management, pe baza sistemelor numerice integrative si prin sistemul HACCP.
In ceea ce priveste indicatorii comportamentali, acestia sunt mai dificil de aplicat la pesti, animale care nu prezinta raspunsuri vocale, faciale sau posturale. Cresterea incidentei manifestarilor de comportament agonistic al pestilor (proactiv) este un semnal de bunastare precara. Comportamentul agresiv la nivel de individ se masoara cu ajutorul indexului de dominanta (numarul de manifestari agresive ale individului/ numarul de manifestari agresive la nivel de grup x 100) sau a gradului mediu de consum din tainul comun (consumul mediu individual de pelete de furaj/consumul total de pelete la nivel de grup x 100). Pentru interpretarea bunastarii pestilor se mai pot utiliza urmatorii indicatori comportamentali: inotul hieratic (ataxia) sau inotul la suprafata, deschiderea gurii sau operculelor sau gruparea pestilor langa dispozitivele de aerare a apei (secundar bolilor branhiale sau continutului deficitar al apei in oxigen), inapetenta, inotul in cerc sau cresterea incidentei sariturilor din apa (care releva parazitozele sau calitatea scazuta a apei), modificarile de culoare.
In ceea ce priveste modificarile de culoare, hipermelanoza generalizata a pestilor releva, indiferent de specie, ca acestia sunt supusi stresului cronic; in timp ce o coloratie mai deschisa (paloarea) releva de regula discomfortul datorat virozelor sau bacteriozelor.
Pentru evaluarea etogramei la pesti, cu referire in special la mobilitatea acestora in bazine sau in recipientii de transport, se pot utiliza metode non-invazive de ultima generatie, de tipul inregistrarilor video sau chiar a telemetriei. De asemenea, indicatorii comportamentali isi dovedesc din plin utilitatea in situatiile in care se evalueaza influenta diferitilor factori din mediu extern/intern asupra bunastarii, sub forma studiilor de preferinta si a celor de aversiune.
Sistemele de management al exploatatiilor piscicole sunt indicatori de bunastare usor de definit si masurat, care integreaza: modul de furajare, compozitia ratiei, existenta programelor de profilaxie si control al bolilor de nutritie si metabolism, densitatea de stocare in bazine sau in recipientii de transport, existenta, relevanta si actualitatea programelor de control al bolilor infecto-contagioase si parazitare (pancreatita necrotica infectioasa, septicemia hemoragica virala, furuncoloza, hidropizia infectioasa, branchiomicoza, saprolegniza, coccidioza, liguloza, arguloza etc.) pentru exploatatia respectiva. Factorii referitori la practicile de management (e.g. profesionalismul si aptitudinile practice ale ingrijitorilor) sunt mai greu de masurat, fiind imposibila notarea acestora in cadrul unei singure vizite in ferma.
Evaluarea bunastarii pe baza sistemelor numerice integrative este cea mai raspandita metoda de evaluare la speciile de mamifere si pasari de ferma. Caracterul integrativ al acestora deriva din faptul ca reunesc factorii referitori la conditiile de adapostire si la sistemele si practicile de management (engeneering-based parameters) cu factorii comportamentali si cei patologici (animal-based parameters). Din cauza diferentelor esentiale ale pestilor in raport cu vertebratele superioare, diferente atat de ordin fiziologic (temperatura corporala si dinamica acesteia, acestea fiind specii poikiloterme), cat si ecologic (vulnerabilitatea fata de calitatea precara a apei sau poluarea acesteia) sau etologic (patternuri comportamentale complet diferite de ale mamiferelor); factorii sau grupele de factori apartinand grilelor de evaluare a bunastarii mamiferelor sau pasarilor nu pot fi extrapolati la pesti.
Ca urmare, un potential sistem numeric integrativ de evaluare a bunastarii pestilor nu poate prelua din experienta anterioara oferita de aceste sisteme aplicate la mamifere sau pasari decat metodologia de stabilire a diferitilor indicatori utili pentru descrierea calitatii vietii pestilor (prin studii de preferinta) si modalitatea de interpretare a rezulatelor evaluarii in scopul clasificarii nivelului de bunastare.
Un sistem numeric integrativ de evaluare a bunastarii la pesti ar putea avea in componenta urmatorii factori: procentul de mortalitate; existenta si gravitatea leziunilor cutanate; sporul de crestere in greutate; incidenta parazitozelor externe (cutanate, branhiale); concentratia oxigenului dizolvat in apa (peste sau sub limita minima admisa – cf. legislatiei natioanle in vigoare, respectiv Legea 458/2002, completata si modificata prin Legea 311/2004 – 5 mg/l); temperatura apei; continutul in amoniac al acesteia; gradul de pregatire profesionala si abilitatile practice ale ingrijitorilor; existenta planurilor de actiune pentru situatii de criza; programele de monitorizare a starii generale a pestilor; programele de profilaxie si combatere a bolilor; modul de manipulare a pestilor.
Evaluarea bunastarii pe baza sistemului HACCP a fost propusa de catre Grandin (1998) si adoptata la scara larga in Statele Unite ale Americii. La ora actuala, si in Europa (Olanda, Germania) se fac deosebite eforturi pentru introducerea sistemelor de evaluare a bunastarii avand la baza principiile HACCP. Pentru pesti, printre punctele critice de control care ar putea intra in componenta unui sistem de evaluare a bunastarii pe baza HACCP mentionam: starea generala a individului sub raportul suprafetei cutaneo-mucoase; continutul de amoniac din apa; oxigenul dizolvat din apa; salinitatea apei; densitatea de stocare. Atat pentru salmonidele din exploatatii, cat si pentru cele pescuite, se poate utiliza ca indicator de bunastare factorul pentru starea de intretinere (K), acesta refelectand conditiile de furajare ale pestilor. Factorul prezinta variatii largi, sub influenta numerosilor factori fiziologici, care fluctueaza de-a lungul etapelor dezvoltarii (alevini, tineret, reproducatori adulti). Parametri asemanatori, care se refera la raportul lungimea/greutatea pestilor au fost propusi si de catre Anderson si Neumann (1996) pentru monitorizarea starii acestora la nivel populational, in bazinele piscicole sau in ape naturale. Factorul pentru starea de intretinere se calculeaza cu formula (10N x W)/L3 (unde W reprezinta greutatea pestelui in g, L reprezinta lungimea pestelui in mm de la extremitatea cefalica la limita posterioara a inotatoarei caudale, N reprezinta un coeficient determinat prin studii repetate pe un numar foarte mare de pesti si are valoarea de 5). In functie de acest factor, starea de intretinere a pestilor se incadreaza ca: excelenta – k peste 1,6; buna – k peste 1,4; acceptabila – k peste 1,2; precara – k peste 1; foarte precara – k intre 1 si 0,8.
Dificultatea aplicarii strategiilor de tip HACCP pentru evaluarea bunastarii la pestii din unitatile de exploatare si pentru optimizarea continua a acesteia rezida in aceea ca efectul fiecarui punct critic in parte asupra bunastarii nu se poate stabili cu exactitate. Diversi factori – cum ar fi densitatea de stocare – isi exercita efectul prin intermediul altora – cum ar fi calitatea apei si comportamentul pestilor (Ellis si altii, 2002; Turnbull si altii, 2005; citati in raportul Welfare of fish in european aquaculture de la a 162-a intalnire a CSO: 14-15 iunie 2005).
Evaluarea bunastarii animalelor pe timpul transportului se realizeaza pe baza: indicatorilor comportamentali, indicatorilor fiziologici, indicatorilor biochimici, mortalitatii pe timpul transportului, a injuriilor si leziunilor carcaselor (The welfare of animals during transport –details for horses, pigs, sheep and cattle, Report of the Scientific Committee on Animal Health and Animal Welfare, 11 martie 2002).
Din sfera indicatorilor comportamentali, pentru stabilirea bunastarii pestilor in timpul transportului sunt posibil de utilizat: stabilirea nivelului de agresivitate intraspecifica si determinarea intensitatii reactiilor de evitare a situatiilor stresante.
In ceea ce priveste indicatorii fiziologici, s-a emis posibilitatea determinarii bunastarii pestilor pe baza activitatii cardiovasculare, a frecventei ventilatorii (Barreto LE, Volpato GL, 2004), a parametrilor hematologici care releva mentinerea presiunii osmotice si a izohidriei: presiunea osmotica, pH-ul sanguin (analize propuse in cadrul intalnirii COST din La Rochelle 1999). Dintre acestia, mai avantajoase sunt determinarea ratei cardiace si ventilatorii, metode non-invazive, deci recomandabile din punctul de vedere al asigurarii bunastarii depline a pestilor. Cresterea frecventei cardiace/ventilatorii releva stresul, care are drept consecinta bunastarea precara a pestilor.
Cel mai frecvent utilizati in determinarea nivelului de bunastare a animalelor in timpul transportului, indicatorii biochimici reunesc un spectru larg de analize de laborator, respectiv: determinarea glicemiei, a colesterolului, determinari enzimatice (creatinfosfokinaza serica, aspartat aminotransferaza, alanin aminotransferaza), determinari hormonale (ACTH, vasopresina, oxitocina, catecolamine, cortizol), determinari ale opioizilor endogeni pentru evidentierea starii de autonarcoza (determinarea cantitativa a beta-endorfinei plasmatice sau tisulare, stabilirea densitatii receptorilor endorfinici cerebrali). Din spectrul indicatorilor biochimici, pana in prezent, pentru stabilirea nivelului de stres la pesti (deci ca indicatori de bunastare precara) se utilizeaza dozarea ACTH-ului, cortizolului plasmatic si a colesterolului (Dutta T, Acharya S, Das M.K., 2005; Veiseth E., Fjaera S.O., Bjerkeng B., Skjervold P.O., 2006).
Evaluarea bunastarii la animalele inainte de taiere/sacrificare se realizeaza de regula prin sistemul HACCP, monitorizand urmatoarele puncte critice de control: eficienta asomarii animalelor, procentul de animale constiente dupa asomare, manifestarile vocale ale animalelor, alunecarile si caderile animalelor, procentul de animale dirijate prin impulsuri electrice (cu bastoane electrice). Datorita particularitatilor pestilor, isi pastreaza aplicabilitatea doar primele doua puncte critice de control, la care ulterior s-ar putea adauga altele.
Pentru monitorizarea potentialelor puncte critice de control ale bunastarii pestilor, respectiv eficienta asomarii si procentul de pesti constienti dupa asomare, se va lua in considerare faptul ca buna asomare a pestilor se caracterizeaza prin: incetarea miscarilor respiratorii (operculare); pierderea reflexului evocarii vizuale (raspunsul electric cerebral aparut in urma stimularii vizuale, masurat cu electrozi plasati in zona cefalica); pierderea imediata a reflexului vestibulo-ocular (cu aparitia nistagmusului rotator); lipsa reflexului caudal, dar si a altor semne de activitate musculara (AAH MAR 2006 Report).
In contextul stadiului actual al cunostintelor in domeniul bunastarii pestilor din exploatatii, pe timpul transportului sau in unitatile de taiere, prezentul proiect isi propune urmatoarele obiective:
1) Asigurarea bazei tehnico-materiale pentru instruirea medicilor veterinari oficiali, a producatorilor, transportatoriloe si procesatorilor privind protectia si bunastarea pestilor în unitati de exploatare, pe timpul transportului si a taierii, in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
2) Implementarea unor metodologii de evaluare si control a bunastarii pestilor. Oficializarea acestei metodologii va impune:
– Instruirea medicilor veterinari oficiali cu privire la efectuarea inspectiilor si controlului sub raportul protectiei si bunastarii pestilor;
– Instruirea producatorilor si procesatorilor pentru implementarea cerintelor aquisului UE sub raportul protectiei si bunastarii pestilor.
3) Adaptarea metodologiilor internationale de evaluare si control a bunastarii pestilor in exploatatii, pe timpul taierii si transportului la conditiile concrete din Romania.
4) Adaptarea metodologiilor internationale de verificare a unor indicatori ai bunastarii pestilor prin analize de laborator, atat in exploatatii, cat mai ales pe timpul transportului si taierii, in functie de conditiile specifice climatice si hidrologice. Indicatorii bunastarii pestilor pe care ii vom aborda sunt: activitatea cardio-vasculara, dozari hormonale (ACTH, cortizol), parametri hematologici care releva mentinerea presiunii osmotice si a izohidriei (presiunea osmotica, pH-ul sanguin).
5) Stabilirea procedurilor si efectuarea de audituri pentru verificarea modului de implementare a metodologiilor elaborate sub raportul evaluarii si controlului bunastarii pestilor conform prevederilor UE.
6) Stabilirea procedurilor si cerintelor conform aquisului UE pentru avizarea proiectelor de constructie a unitatilor si a ansamblurilor piscicole.
7) Certificarea asigurarii conditiilor legate de bunastarea pestilor in exploatatii in vederea autorizarii sanitar-veterinare si a altor prevederi legale.
Proiectul propus de noi are un caracter de originalitate absoluta, deoarece pana la ora actuala in Romania problema bunastarii la pesti si mai ales a evaluarii acesteia nu a fost abordata de catre nici un colectiv de cercetare.
In scopul stabilirii metodologiei de evaluare a bunastarii pestilor, prezentul proiect va apela la o abordare interdisciplinara, coroborand date privind: sistemele de crestere si exploatare a pestilor, transport, taiere, poluare si protectia mediului, siguranta alimentara si nu in ultimul rand elemente de fiziologie si etologie.
De aceea, apreciem ca rezultatele cercetarilor vor aduce un aport important in sprijinirea eforturilor tarii noastre de a se alinia la standardele Uniunii Europene privind asigurarea protectiei si bunastarii pestilor in exploatatii, pe timpul transportului si in unitati de taiere.
Se estimeaza ca prin realizarea prevederilor proiectului se vor asigura cerintele tehnice pentru cresterea nivelului bunastarii pestilor din tara noastra la parametrii prevazuti in aquisul comunitar, creand baza necesara sporirii competitivitatii produselor alimentare de origine animala romanesti pe piata europeana comuna.
Rezultatele proiectului vor servi la elaborarea metodologiilor de evaluare si control a protectiei si bunastarii pestilor in exploatatii, pe timpul transportului si taierii; elaborarea metodologiilor de verificare a unor indicatori de bunastare a pestilor prin analize de laborator si la elaborarea de materiale didactice necesare instruirii cursantilor medici veterinari oficiali, producatori si procesatori, referitor la protectia si bunastarea pestilor in exploatatii, pe timpul transportului si taierii.
BIBLIOGRAFIE
Anderson, O.R., Neumann R.M (1996) – Length, weight and associated structural indices, p. 447-482 In: L.A. Nielsen & D.L. Johnson (Eds). Fisheries Techniques. Bethesda, American Fisheries Society, p. 732
Barreto LE, Volpato GL (2004)- Caution for using ventilatory frequency as an indicator of stress in fish, Behav Processes, 66 (1): pp. 43-51
Broom, DM (1991) – Animal welfare – concepts and measurement, Journal of Animal Welfare
Broom, DM (1993) – An usable definition of animal welfare, J. Agric. Environ. Ethics (6) – Special Supplement (2)
Broom, DM (1996) – Animal welfare defined in term of attempts to cope with environment, Acta Agric. Scand., Sect. A, Animal Sci. Supplementum (27)
Davis K.B, Small B.C (2006). – Rates of cortisol increase and decrease in channel catfish and sunshine bass exposed to an acute confinement stressor, Comp Biochem Physiol C Toxicol Pharmacol. ; 143(1):134-9
Decun, M. (2004) – Etologia, bunastarea si protectia animalelor, Editura Mirton, Timisoara
Dutta T, Acharya S, Das MK (2005)- Impact of water quality on the stress physiology of cultured Labeo rohita (Hamilton-Buchanan), J Environ Biol.; 26(3):585-92
Flik G, Klaren PH, Van den Burg EH, Metz JR, Huising MO (2006) – CRF and stress in fish, Gen Comp Endocrinol.;146(1):36-44
Kestin S., Lines J. (2004) – Electrical tunning of fish: the relationship between the electric field strength and water conductivity, Aquaculture 241, pp. 219–234
Kirby A. (2003) – Fish do feel pain, scientists say, (http://news.bbc.co.uk/1/hi/sci/tech/ 2983045.stm)
Rose, J.D. (2002) – The neurobehavioral nature of fishes and the question of awareness and pain, Reviews in Fisheries Science, 10: 1-38
Teusdea V. (2005) – Bunastarea si protectia animalelor, Editura Omega Print, Bucuresti
Veiseth E, Fjaera SO, Bjerkeng B, Skjervold PO (2006) – Accelerated recovery of Atlantic salmon (Salmo salar) from effects of crowding by swimming, Comp Biochem Physiol B Biochem Mol Biol.; 144(3): 351-8.
***- http://www.feap.info/consumer/codes/Conduct/FChusbandry_en.asp
***- http://www.vet.ed.ac.uk/animalwelfare/Fish%20pain/Welfare.htm
***- http://www.imr.no/__data/page/4998/No_9_What_is_Life_Like_for_a_Farmed_Fish.pdf
***- http://www.fawc.org.uk/reports/fish/fishrtoc.htm
*** – http://ec.europa.eu/fisheries/publications/farmedfish_en.pdf#search=%22farmed% 20fish% 20behavi ur%22
*** – http://www.dse.vic.gov.au/dpi/nreninf.nsf/fid/3419551954B49B13CA256E7200220896
*** – http://www.g-feuerstein.com/Presse/fishpain.htm (Rose, J. D. – Do fish feel pain, 2002)
*** – AAH mar 2006 Report: Guidelines for the slaughter of farmed fish for human consumption
*** – The welfare of animals during transport (details for horses, pigs, sheep and cattle), Report of the Scientific Committee on Animal Healt and Animal Welfare adopted on 11 march, 2002
*** – Report Welfare of fish in european aquaculture, 162nd CSO Meeting, 14 – 15 June 2005