E-MAIL

11:45 am, November 19, Thursday

Importanţa şi relevanţa conţinutului ştiinţific

Protocolul 33 al tratatului de la Amsterdam (1997) a reprezentat o piatra angulara in relatiile dintre om si animale. Prin acest act s-a recunoscut ca animalele nu sunt doar simple bunuri, ci fiinte dotate cu simtaminte si ca atare Comunitatea Europeana si statele membre vor acorda o deosebita atentie asigurarii bunastarii acestora. Se accepta faptul ca pestii nu sufera, dar au emotii – motiv pentru care omul va trebui sa evite emotiile negative ale acestora, respectiv sa execute asomarea acestora inaintea prelucrarii.

Informatiile privind bunastarea pestilor s-au acumulat permanent de-a lungul ultimilor ani. Consilul Europei a trasat deja recomandari privind tratamentele aplicate pestilor din exploatatii, iar Organizatia Mondiala pentru Sanatate Animala (OIE) pregateste norme specifice pentru exploatatiile de pesti. In aceeasi ordine de idei, Norvegia dispune chiar de o lege care normeaza utilizarea pestilor in scopuri experimentale si alte scopuri stiintifice.

Politicile comune schitate de Comisia Europeana pentru pescuit vizeaza o strategie de ansamblu pentru dezvoltarea durabila a acvaculturii europene, centrata pe imbunatatirea continua a nivelului de bunastare la pestii din exploatatii.

Pe plan international, numeroase cercetari au vizat stabilirea unor indicatori de bunastare a pestilor in unitatile de exploatare si in timpul transportului: nivelul cortizolului; parametri hematologici (osmolaritate); titrul proteinelor de faza acuta de genul pro-cerebelinelor (p24a), transferinei (p37), apolipoproteinei (p24c, p10.5). O deosebita atentie a fost acordata indicatorii non-invazivi – cum ar fi diferite manifestari de comportament sau frecventa ventilatorie.

Sub egida Uniunii Europene, incepand cu 1 ianuarie 2006 a fost demarat proiectul de cercetare FASTFISH, avand ca principale obiective identificarea unor indicatori non-invazivi utili pentru cuantificarea nivelului de stres la 2 specii de pesti (Salmo salar si Dicentrarchus labrax), validarea acestora prin analize imunologice si fiziologice, dezvoltarea unei baze de date: FAST-TOOL pentru evaluarea si managementul nivelului de stres in acvacultura.

In acest context, proiectul de fata este salutar, aliniindu-se tendintei generale la nivel mondial si european de instituire a unor sisteme de evaluare a bunastarii pestilor si acoperind la nivel national lacunele din legislatia si cercetarea stiintifica in legatura cu problema bunastarii la pesti.

Sprijinirea eforturilor tarii noastre de a se alinia la standardele UE intr-un intr-un domeniu vast, dar mai putin cunoscut – care se refera la viata si mediu, constituie obiectivul major al proiectului.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, interesul Romaniei in elaborarea si aplicarea unei politici agrare moderne, compatibile cu aquisul comunitar in domeniul mentionat a inregistrat o crestere marcanta. In acest context general, se impune ca o necesitate particulara crearea cadrului de asigurare a protectiei si bunastarii pestilor.

De asemenea, se vor adapta metodologiile UE de verificare a unor indicatori ai bunastarii pestilor prin analize de laborator, atat in exploatatii, cat mai ales pe timpul transportului si taierii, in functie de conditiile specifice climatice si hidrologice. Ca indicatori ai bunastarii pestilor abordabili in conditii de laborator se mentioneaza: activitatea cardio-vasculara, dozarile hormaonale (ACTH, cortizol), parametrii hematologici care releva mentinerea presiunii osmotice si a pH-ului sangvin.