În cadrul prezentei etape, s-au urmărit:
– auditarea de supraveghere a exploataţiilor sub raportul asigurării condiţiilor de protecţie şi bunăstare a peştilor;
– auditarea de supraveghere a mijloacelor de transport a peştelui sub raportul asigurării condiţiilor de protecţie şi bunăstare;
– auditarea de supraveghere a unităţilor de tăiere a peştelui sub raportul asigurării condiţiilor de protecţie şi bunăstare;
– înaintarea unor propuneri de sisteme pentru evaluarea bunăstării peştilor în exploataţii, pe timpul transportului şi al tăierii aplicabile în ţara noastră.
I) auditarea de supraveghere a exploataţiilor sub raportul asigurării condiţiilor de protecţie şi bunăstare a peştilor
A fost evaluată bunăstarea peştilor din două exploataţii piscicole: o exploataţie de sturioni din centrul ţării (nisetru) şi o exploataţie ciprinicolă particulară din zona Comişani, jud. Dâmboviţa atât pe baza calităţii apei (ca mediu de viaţă al peştilor), cât şi a profilului biochimic sanguin.
►Astfel, în ferma de sturioni au foste recoltate probe de apă din trei puncte de prelevare: admisie, centrul bazinului şi evacuare, utilizându-se prelevatorul automat PSB 4. Au fost urmăriţi factorii fizici ai apei (temperatură, turbiditate), chimici (oxigen dizolvat, clorul rezidual, pH-ul, amoniul, nitraţii şi nitriţii, fosfaţii, fenolii, detergenţii, fierul, cuprul, sulfaţii) şi microbiologici (numărul total de germeni – NTG şi coliformii totali – CF). Parametrii chimici au fost determinaţi cu ajutorul fotocolorimetrului Spectroquant Nova 60, iar pentru factorii microbiologici s-au efectuat însămânţări pe medii deshidratate de tip Compact Dry TC (NTG) şi CF (coliformi). Metoda a constat în depunerea aseptică a 1 ml apă în centrul mediului de cultură în formă deshidratată, prin difuzia uniformă a acesteia se hidratatează mediul(se transformă în gel) şi se efectuază şi însămânţarea propriu-zisă. Intervalele şi temperaturile de incubare au fost: o zi la 25-35 °C pentru coliformii totali (dezvoltându-se colonii caracteristice, de culare albastră-verzuie) şi 2 zile la 35-37 °C pentru numărul total de germeni (dezvoltându-se colonii de culoare roşie-cafenie). Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza datelor din literatura de specialitate privind creşterea sturionilor şi a Ordiului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor 161/2006 privind calitatea apelor de suprafaţă.
Privind indicatorii fizici de calitate a apei, turbiditatea a fost acceptabilă, discul Sechi fiind vizibil la o adâncime a apei de 80 cm, iar temperatura atingând valoarea de 22 °C, adecvată pentru creşterea acestor specii de peşti.
Rezultatele analizelor chimice ale apei sunt ilustrate în tabelul 1 şi 2:
Tabel nr. 1
Valorile medii ale parametrilor de calitate a apei în ferma de sturioni: oxigen, clor rezidual, nitraţi, nitriţi şi fosfaţi
| Parametri evaluaţi | Oxigenmg/l | Cl rezidualmg/l | pH | Nitraţimg/l | Nitriţimg/l | Fosfaţimg/l |
| Admisie | 8 | 0.15 | 7.7 | 9 | 0.023 | 0.7 |
| Centrul bazinului | 7.9 | 0.09 | 7.7 | 15 | 0.036 | 1.3 |
| Evacuare | 7.2 | 0.13 | 7.4 | 14 | 0.056 | 0.8 |
| Limite admise | 9 | 0.3 | 7-8 | 10 | 0.1 | 2 |
Tabel nr. 2
Valorile medii ale parametrilor de calitate a apei în ferma de sturioni: fier, cupru, amoniu, sulfaţi, fenoli şi detergenţi
| Parametri evaluaţi | Fiermg/l | Cuprumg/l | Amoniu | Sulfaţimg/l | Fenolimg/l | Detergenţimg/l |
| Admisie | 0.05 | 0.04 | undetected | 30 | 0.1 | 0.03 |
| Centrul bazinului | 0.05 | 0.03 | undetected | 32 | 0.21 | 0.03 |
| Evacuare | 0.05 | 0.03 | undetected | 30 | 0.2 | 0.02 |
| Limite admise | 1 | 0.3 | 0.05 | 2-7 | 1-2 | 0.1 |
Valorile medii ale oxigenului dizolvat se încadrează în limite normale conform Ordinului 161/2006 (7-8 mg/l) şi în standardele de calitate a apei pentru creşterea sturionului (max. 9 mg/l).
Concentraţia clorului rezidual în probele de apă analizate a prezentat valori (0.15 mg/l, 0.09 mg/l and 0.13 mg/l) care încadrează apa în prima categorie de calitate conform prevederilor Ordinului 161/2006, de asemenea se încadrează în limitele prevăzute în literatura de specialitate pentru creşterea sturionilor (max. 0,3 mg/l).
pH-ul apei trebuie să atingă valori apropiate de neutru. Reacţia acidă a apei, mai ales în prezenţa altor componenţi chimici, afectează negativ procesele de respiraţie şi de hrănire a peştilor, ducând la utilizarea deficitară a nutrienţilor şi la încetinirea dezvoltării. În mediu acid se înregistrează şi o reducere a mobilităţii peştilor, comportamenul de înot la suprafaţă şi de „pipare” a aerului, chiar pe fondul unei concentraţii adecvate de oxigen. Reacţia alcalină este de asemenea nefaborabilă, un pH peste 9 generând moartea sturionilor.
Valorile pH-ului în probele de apă analizate în exploataţia de nisetru au permis apei în categoria I de calitate conform Ordinului 161/2006, fiind în limitele prevăzute pentru creşterea peştilor.
Concentraţia nitraţilor s-a încadrat în limite conform Ordinului 161/2006 (max. 50 mg/l), dar nu şi în ceea ce priveşte valorile recomandate pentru creşterea nisetrului (max. 10 mg/l).
Concentraţia nitriţilor a permis încadrarea apei în prima categoria de calitate (au fost mai mici de 0,1 mg/l), fiind de asemenea adecvată în raport cu standardele pentru creşterea sturionilor.
Valorile concentraţiei fosfaţilor (0.7, 1.3, 0.8 mg/l) s-au încadrat în limite, atât conform Ordinului 161/2006 (max. 2 mg/l), cât şi a standardelor pentru creşterea sturionilor (max. 2 mg/l). În exploataţiile piscicole sunt considerate optime valori ale fosfaţilor de până la 1 mg/l, valori în apropierea a 2 mg/l relevând procese de contaminare intensă a apei.
Concentraţia fierului – 0,5 mg/l – s-a încadrat în limitele normale, conform Ord. 161/2006 şi standardelor de creştere a sturionilor. Valori mai mari de 3mg/l sunt considerate letale pentru peşti.
Pentru cupru, s-au înregistrat valori normale pentru probele de apă prelevate din centrul bazinului şi din punctul de evacuare (0,3 mg/l) şi uşor crescute în punctul de admisie (0,4 mg/l). Aceste valori încadrează apa în Categoria a II-a de calitate conform Ord. 161/2006 şi sunt cu puţin peste standardele prevăzute pentru creşterea sturionilor (max. 0,3 mg/l).
Concentraţiile amoniului au fost mici, permiţând încadrarea apei în Categoria I de calitate conform Ord. 161/2006 şi fiind adecvate în raport cu standardele de creştere a sturionilor (max. 0,05 mg/l).
Sulfaţii au înregistrat depăşiri marcante (30, 32, 30 mg/l), atât în raport cu prevederile Ord. 161/2006 (2-7 mg / l), cât şi cu standardele de calitate a apei pentru creştera sturionilor (max. 8 mg/l). Sulfaţii în exces pot genera leziuni branhiale şi cutanate, dar şi tulburări nervoase asociate cu bunăstarea precară.
În punctul de admisie şi cel de evacuare, s-au înregistrat valori normale pentru fenoli (0.1, 0.2 mg/l), în probele recoltate însă din centrul bazinului concentraţia fiind uşor mai mare decât valorile prevăzute în Ord. 161/2006 şi standardele de creştere, respectiv 0,21 mg/l.
Valorile detergenţilor (0.03 mg/l, 0.03 mg/l, 0.02 mg/l) s-au încadrat în standardele pentru creşterea sturionilor (max. 0,1 mg/l) şi au condus la încadrarea apei în Categoria I de calitate conform Ord. 161/2006.
Rezultatele analizelor microbiologice ale apei sunt ilustrate în tabelul 3.
Tabel nr. 3
Parametrii microbiologici de calitate a apei
| Punctul de prelevare | NTG/ml apă | CF/ml (coliformi totali) |
| Admisie | 720 | 428 |
| Centrul bazinului | 1005 | 920 |
| Evacuare | 900 | 700 |
Pe baza datelor din tabel, se poate conclude faptul că încărcătura microbiană a apei este foarte mare, probabil din cauza lipsei unui program bine structurat de decontaminare a apei. Aceasta poate genera o creştere a incidenţei afecţiunilor cutanate şi respiratorii şi implicit o scădere a nivelului de bunăstare.
Pentru stabilirea profilului biochimic sanguin, s-a recoltat sânge de la 10 indivizi (masculi şi femele), după contenţie manuală, prin puncţia venei caudale. Au fost studiaţi următorii parametri biochimici: azotul ureic (BUN), creatinită (CREA), acid uric (URIC), calciu (CA), proteine totale (TP), albumină (ALB), globuline (GLOB – ca diferenţă între TP şi ALB), alanin aminotransferază (ALT), aspartat aminotransferază (AST), gama glutamul transferază (GGT), trigliceride (TRIG), glucoză (GLU), lactat dehidrogenază (LDH), fosfatemie (PHOS), magneziu (MG), fosfatază alcalină (ALKP), bibirubină totală (TBIL), colesterol (CHOL), amoniu (NH3), amilază (AMYL), lipază (LIPA) şi creatin kinază (CK), utilizându-se analizorul de biochimie uscată Vettest 8008. Interpretarea rezultatelor s-a realizat în raport cu profilul biochimic propus de o echipă de cercetători a Departamentului de Biochimie din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, Universitatea Teheran.
Valorile obţinute sunt prezentate în tabelul 4.
Tabel nr. 4
Valorile medii ale parametrilor biochimici sanguini – expl. de sturioni
| Parametri analizaţi | Rezultate obţinute (masculi) | Rezultate obţinute (femele) | Valori de referinţă | |
| masculi | femele | |||
| BUN | 3.5 mg/dl | 3.0 mg/dl | 3.78 +/- 0.84 mg/dl | 3.69 +/- 0.64 mg/dl |
| CREA | 0.0 mg/dl | 0.0 mg/dl | 0.340 +/- 0.060 mg/dl | 0.344 +/- 0.048 mg/dl |
| URIC | 0.1 mg/dl | 0.1 mg/dl | 0.03 +/- 0.005 mg/dl | 0.02 +/- 0.003 mg/dl |
| CA | 8.4 mg/dl | 9.4 mg/dl | 8.52 +/- 2.76 mg/dl | 8.52 +/- 2.76 mg/dl |
| TP | 4 g/dl | 4.3 g/dl | 5.50 +/- 0.94 g/dl | 4.51 +/- 1 g/dl |
| ALB | 1 g/dl | 1.5 g/dl | 1.26 +/- 0.29 g/dl | 1.26 +/- 0.29 g/dl |
| GLOB | 3.2 g/dl | 2.9 g/dl | 4.50 +/- 0.69 g/dl | 3.63 +/- 0.84 g/dl |
| ALT | 100 U/L | 139 U/L | 100.65 +/- 1.18 U/L | 100.65 +/- 1.18 U/L |
| AST | 200 U/L | 654 U/L | 265.6 +/- 56.55 U/L | 265.6 +/- 56.55 U/L |
| GGT | 0.0 U/L | 0.0 U/L | 0.02 +/- 0.035 U/L | 0.02 +/- 0.035 U/L |
| TRIG | 450 mg/dl | 375 mg/dl | 699.6 +/- 22.94 mg/dl | 699.6 +/- 22.94 mg/dl |
| GLU | 100 mg/dl | 56 mg/dl | 120.54 +/- 26.74 mg/dl | 61.62 +/- 15.13 mg/dl |
| LDH | 2100 U/L | 2800 U/L | 2007.15 +/- 521.97 U/L | 2007.15 +/- 521.97 U/L |
| PHOS | 12.6 mg/dl | 12.4 mg/dl | 9.009 +/- 2.07 mg/dl | 12.39 +/- 0.267 mg/dl |
| MG | 2 mg/dl | 1.89 mg/dl | 3.67 +/- 0.85 mg/dl | 2.79 +/- 0.63 mg/dl |
| ALKP | 100 U/L | 244 U/L | 69.05 +/- 13.04 U/L | 69.05 +/- 13.04 U/L |
| TBIL | 0.1 mg/dl | 0.1 mg/dl | 0.616 +/- 0.0234 mg/dl | 0.616 +/- 0.0234 mg/dl |
| CHOL | 100 mg/dl | 92 mg/dl | 90 +/- 40 mg/dl | 90 +/- 40 mg/dl |
| NH3 | 250 milmol/l | 267 milmol/l | 300 +/- 170 mmol/l | 300 +/- 170 mmol/l |
| AMYL | 0.0 U/L | 0.0 U/L | 0.001 +/- 0.0003 U/L | 0.001 +/- 0.0003 U/L |
| LIPA | 0.0 U/L | 0.0 U/L | 0.004 +/- 0.001 U/L | 0.004 +/- 0.001 U/L |
| CK | 2000 U/L | 2036 U/L | 2700 +/- 1500 U/L | 2700 +/- 1500 U/L |
Aşa cum se observă din tabel, pentru masculi s-au înregistrat valori mai mari în comparaţie cu femelele pentru următorii parametri: proteine totală, BUN, acid urig, globuline, magneziu, fosfor şi glucoză.
Pnetru ambele sexe, majoritatea parametrilor sanguini s-au încadrat în limitele normale pentru acipenseride: BUN, creatinină, acid uric, proteine totală, albumină, globuline, ALT, AST, GGT, trigliceride, glucoză, LDH, fosfatemie, magneziu, ALKP, bilirubinp totală, colesterol, amoniu, amilază, lipază, creatin kinază.
Pentru creatinină, lipază, amilază şi GGT nu s-au obţinut rezultate numerice, valorile fiind sub limita de sensibilitate a kiturilor.
ALT şi AST au înregistrat de păşiri la femele (ALT = 139 U / L, AST = 654 U / l), în timp ce la masculi s-au încadrat în limitele normale (ALT = 100.65 +/- 1.18 U/L, AST = 265.60 +/- 56.55 U/L).
Trigliceridele serice pentru indivizii aparţinând ambelor sexe au înregistrat valor mai mici (375mg/dl, respectiv 450 mg / dl) decât limitele admise (699.6 + / – 22, 94 mg / dL), în urma stresului asociat contenţiei şi prelevării sângelui.
De asemenea, atât la masculi, cât şi la femele, glucoza a înregistrat valori mai mici (56 mg / dl şi 100 mg / dl) în comparaţie cu cele normale (1,62 +/- 15.13 mg/dl la femele şi 120.54 +/- 27.74 mg/dl la masculi), generate de stress şi efortului muscular intens al peştilor.
Magneziul a înregistrat valori uşor scăzute (1.89 mg / dl; 2 mg / dl) în comparaţie cu cele normale (2.79 + / – 0.63 mg / dl la femele şi 3.67 + / – 0.85 mg / dl la masculi).
Valorile fosfatazei alcaline au fost mai mari pentru indivizii din ambele sexe (244 U/L, respectiv 100 U/l) în comparaţie cu limitele speciei (69.05 +/- 13.04 U/L), probabil din cauza stresului, dar şi a problemelor de nutriţie şi acomodare, dat fiind faptul că s-a realizat recent o repopulare a bazinelor.
Valorile BUN (3.5 mg / dl; 3 mg / dl) s-au încadrat în limitele admise (3.69 + / – 0.64 mg / dl pentru femele şi 3.78 + /- 0.84 mg/dl pentru masculi).
Acidul uric (0.1 mg / dl) s-a încadrat în limitele speciei (0.02 + / – 0.003 mg / dl la femele şi 0.03 + / – 0.005 mg / dl la masculi).
Valorile calciului (9.4 mg / dl – 8.4 mg / dl) s-au încadrat în limitele normale pentru nisetru (8.52 + / – 2.76 mg / dl).
Proteinele totale (4.3 g / dl; respectiv 4 g / dl) s-au încadrat şi ele în limitele normale (4.51 + / – 1g/dl la femele şi 5.5 + / – 0.94 mg / dl la masculi), de asemenea albuminele (1.5 g / dl – 1 g / dl în raport cu 1.26 + / – 0.29 g / dl).
Globulinele au înregistrat volori medii de 2.9 g / dl, respectiv 3.2 g / dl, uşor scăzute în raport cu limitele normale: 3.63 + / – 0.83 g / dl la femele şi 4.5 + / – 0.69 g / dl la masculi.
Valorile medii ale LDH, fosforului, bilirubinei totale, colesterolului, amoniului şi creatin kinazei au fost în limitele normale.
În concluzie, pe fondul depăşirilor înregistrate pentru nitraţi (de 1,5 ori în centrul bazinului şi punctul de evacuare), cupru şi fenoli (apa încadrându-se în categoria a II-a de calitate în ceea ce priveşte concentraţia acestora) şi pentru sulfaţi (depăşirile cele mai semnificative – de 6 ori în raport cu limita admisă, apa încadrându-se în catoria a IV-a de calitate pentru sulfaţi), bunăstarea sturionilor din fermă este medie. Tabloul biochimic sanguin arată depăşiri ale ALT la femele de 1,4 ori şi ale fosfatazei alcaline la ambele sexe de 3,5 ori. Pot apărea probleme de bunăstare a efectivelor dacă nu se iau măsuri imediate de remediere.
►În exploataţia ciprinicola Comisani – Damboviţa a fost urmărită calitatea apei apei prin prelevare de probe din 3 puncte ale unui bazin de creştere: admisie, centru, evacuare. Din probele prelevate s-au determinat: pH, oxigen, amoniu, azozaţi şi azotiţi, fosfor, fier, clor rezidual, sulfaţi, cupru şi detergenţi. Interpretarea rezultatelor obţinute s-a realizat în funcţie de valorile de referinţă pentru crap propuse de Schlodtfeldt H.J (1995).
Rezultatele analizelor de calitate a apei sunt prezentate în tabelul nr. 5.
Tabel nr. 5
Valorile parametrilor de calitate a apei – bazin de creştere crap Comişani
| Punct de prelevare | Nr. probe | Parametri determinaţi | ||||||||||
| pH | O2 mg/l | NH4 mg/l | NO2 mg/l | NO3 mg/l | P mg/l | Fier mg/l | Cl rezidual mg/l | SO4 mg/l | Cu mg/l | Detergenţi cationici mg/l | ||
| Admisia apei | 10 | 7.9 | 15.3 | < 0.02 | 0.027 | 1.0 | 0.8 | 0.22 | 0.26 | 77.0 | 0.13 | 0.01 |
| Centrul bazinului | 10 | 7.9 | 21.0 | 0.01 | 0.027 | 2.0 | 0.8 | 0.19 | 0.33 | 72.0 | 0.14 | 0.02 |
| Evacuare | 10 | 7.9 | 24.0 | 0.01 | 0.030 | 1.0 | 1.2 | 0.1 | 0.32 | 71.0 | 0.16 | 0.02 |
| Limite admise(Schlotfeldt H. J.,
1995) |
5.5 – 8.0 | Min 4 | Max 1.0 | Max 0.02 | 5.0 | 0.6 – 1 | Max 2 | 0.01 – 0.03 | 80 I150 II
mg/dl |
Max 0.3 | 0.05 mg/l | |
Analizând datele din tabel, se constată că pH-ul apei în cele trei puncte de prelevare a înregistrat valori la limita admisă pentru crap.
Oxigenul dizolvat, în toate probele prelevate, prezintă valori peste limita admisă de 4 mg/l, fiind corespunzător creşterii şi exploatării crapului.
Din categoria nutrienţilor, au fost determinaţi amoniul, azotaţii, azotiţii şi fosforul total. Rezultatele din tabel relevă faptul că amoniul, azotaţii şi azotiţii se înscriu în limitele admise pentru crap, în timp ce fosforul total a depăşit limita admisă în probele prelevate din punctul de evacuare a bazinului de aproximativ 2 ori.
Fosforul condiţionează producerea substanţelor organice în bazinele piscicole şi productivitatea acestora, fiind indispensabil organismelor vii.
Fierul, clorul şi sulfaţii fac parte din categoria ionilor generali de calitate a apelor de suprafaţă. Valorile obţinute pentru fier şi sulfaţi la toate probele de apă sunt în limitele maxim admise pentru crapi. Clorul liber a înregistrat depăşiri în toate punctele de prelevare de aproximativ 10 ori.
Concentraţiile mari de clor liber, asociate cu un pH în afara zonei optime, pot duce la apariţia de iritaţii şi leziuni branhiale. Concentraţiile mari de clor evidenţiate în probe nu influenţează negativ viaţa peştilor însă, deoarece pH-ul este în limite normale, iar temperatura este sub 20 °C.
Din grupa metalelor ca indicatori de calitate a apei de suprafaţă, s-a determinat cuprul, care a înregistrat valori ce s-au înscris în limitele maxim admise pentru crap: 0.3 mg/l.
În ceea ce priveşte detergenţii (substanţe toxice organice – indicatori de calitate a apelor de suprafaţă), se constată că toate valorile obţinute în urma determinărilor efectuate sunt corespunzătoare creşterii crapului.
Parametrii biochimici serici au fost determinaţi pe baza probelor recoltate de la 3 indivizi, rezultatele obţinute fiind ilustrate în tabelul 6.
Tabel nr. 6
Valorile parametrilor biochimici serici la crap – Comisani, Dâmboviţa
| Parametri analizaţi | Valori obţinute: crap 1 | Valori obţinute: crap 2 | Valori obţinute: crap 3 | Valori dereferinţă |
| Azot ureic(BUN) | 3 mg/dl | 2 mg/dl | 3 mg/dl | 1,9-3,6 mg/dl |
| Creatinină(CREA) | 0,1 mg/dl | 0 mg/dl | 0,1 mg/dl | 0,07-0,09 mg/dl |
| Acid uric(URIC) | 1,6 mg/dl | 1,2 mg/dl | 3,6 mg/dl | 1,3-2,5 mg/dl |
| Calciu(CA) | 11 mg/dl | 10,1 mg/dl | 12,4 mg/dl | 8-9 mg/dl |
| Magneziu(MG) | 5,2 mg/dl | 3,62 mg/dl | 3,62 mg/dl | 2,6-3,4 mg/dl |
| Proteine totale(TP) | 4,3 g/dl | 2,8 g/dl | 3,6 g/dl | 2,5-3,5 g/dl |
| Albumină(ALB) | 1,4 g/dl | 0,5 g/dl | 0,9 g/dl | 0,76-0,85 g/dl |
| Alanin aminotransferaza(ALT) | 13 U/l | 9,8 U/l | 9,9 U/l | 8,9-9,9 U/l |
| Aspartat aminotransferaza(AST) | 347 U/l | 115 U/l | 127 U/l | 121-124 U/l |
| Trigliceride(TRIG) | 164 mg/dl | 170 mg/dl | 130 mg/dl | N/A |
| Glucoza(GLU) | 174 mg/dl | 178 mg/dl | 158 mg/dl | 30-47 (96) mg/dl |
| Lactat dehidrogenaza(LDH) | 2565 U/l | 2499 U/l | 4853 U/l | 860-1200 U/l |
| Fosfataza alcalină(ALKP) | 72 U/l | 28 U/l | 38 U/l | 14-24 U/l |
| Colesterol(CHOL) | 200 mg/dl | 99 mg/dl | 90 mg/dl | 127-184 mg/dl |
Analizând datele din tabel, se poate observa că azotul ureic, creatinina şi acidul uric se găsesc în limitele normale, deci funcţia excretorie (renală, branhială) este adecvată. Totuşi, în proba de ser provenind de la cel de-al treilea crap se observă o depăşire a acidului uric cu 44% (3,6 mg/l), cel mai probabil din cauza deshidratării şi a efortului muscular intens generat de modalitate de prindere (pescuit).
Privind ionograma, concentraţiile calciului (10,1 -12,4 mg/dl) au fost cu 12,2 – 37,7% mai mari pentru toţi crapii examinaţi, în timp ce magneziul a înregistrat depăşiri semnificative doar la primul individ (cu 52,94%).
Pentru proteinele totale, albumină, ALT şi AST s-au observat depăşiri ale limitelor admise doar la primul individ – cu 22,8%, 64,7%, respectiv 31,3%. În concluzie, bunăstarea acestui individ este mai precară în comparaţie cu cea a celorlalţi indivizi colectaţi, iar activitatea mărită a transaminazelor poate sugera leziuni hepatopancreatice.
Glucoza, LDH şi fosfataza alcalină a înregistrat depăşiri la toţi crapii colectaţi – cu 64,58-85,4%; 108,24-304,4% şi 16,6-200%. Modificarile majore ale LDH sunt legate cu nivelul ridicat de stres generat de captură şi de contenţie.
Nivelul colesterolului este depăşit doar la primul individ (cu 8,69%), în timp ce la ceilalţi e mult mai mic în comparaţie cu nivelul normal, probabil ca rezultat al malnutriţiei.
Dacă majoritatea modificărilor menţionate sunt generate de stresul de captură şi contenţie, valorile extreme întâlnite la primul individ indică în mod certă o problemă de bunăstare pe termen lung a acestuia.
Calitatea apei din bazinul piscicol Comisani este corespunzatoare creşterii crapului pentru majoritatea parametrilor, cu exceptia clorului liber şi reflectă o bunăstare ridicată a peştilor în raport cu mediul lor de viaţă. Totuşi, aşa cum a arătat analiza tabloului biochimic sanguin, există indivizi cu probleme de bunăstare.
II) auditarea de supraveghere a mijloacelor de transport a peştelui sub raportul asigurării condiţiilor de protecţie şi bunăstare
A fost examinată bunăstarea crapilor care au făcut obiectul unui transport auto de 4 ore în vederea populării unui bazin al exploatatiei Comisani. Pestii erau transportati în pungi de plastic dublate (pentru evitarea pierderilor de conţinut): 19 l apă şi 20 l oxigen introdus sub presiune (compresor) pentru fiecare individ cu greutate medie 800 g (metodă de transport descrisă de Orlov).
S-au apreciat următorii indicatori de bunăstare în timpul transportului: densitatea de stocare (care a fost adecvată, conform recomanărilor), calitatea apei şi profilul biochimic sanguin.
În ceea ce priveşte calitatea apei, rezultatele au relevat uşoare depăşiri pentru amoniu şi fosfor (tabel 7).
Parametrii biochimici sangvini au fost determinati prin prelevare de sange de la 5 indivizi si analiza acestuia utilizand Vettest 8008. A fost evidenţiat stresul de transport la efectivul de pesti studiat pe baza creşterii semnificative a valorilor creatininei şi acidului uric (deficienţe excretorii renale şi branhiale), calciului şi magneziului, proteinelor totale şi albuminelor, creşterii uşoare a ALT şi majore a AST, hiperglicemiei şi creşterii activităţii LDH. Valorile marcante ale unora dintre parametri se explică prin însumarea (adiţia) stresului de transport cu stresul generat de condiţiile de manipulare a peştilor şi prelevare a sângelui. Modificarea ionogramei şi a nivelului proteinelor plasmatice este generată de hemoconcentraţia datorată deshidratării şi efortului muscular intens din timpul călătoriei şi manoperelor de recoltare a sângelui efectuate pe peşti emersaţi (scoşi din mediul lor natural de viaţă).
Se remarcă o variabilitate mare a valorilor între indivizii care au făcut subiectul recoltării.
În concluzie, pe baza parametrilor studiaţi se poate conclude că nivelul de bunăstare a efectivului de peşti transportat este mediu.
Tabel nr. 7
Valorile parametrilor de calitate a apei – transport crap
| Nr. probe | Parametri determinaţi | |||||||||
| pH | O2 mg/l | NH4 mg/l | NO2 mg/l | NO3 mg/l | P mg/l | Fier mg/l | Cl rezidual mg/l | Cu mg/l | Detergenţi cationici mg/l | |
| Admisia apei | 7.9 | 6.4 | 1.9 | 0.01 | 3.0 | 1.2 | 1.7 | 0.01 | 0.09 | 0.01 |
| Centrul bazinului | 7.9 | 8.9 | 1.8 | 0.01 | 4.4 | 1.2 | 1.5 | 0 | 0.11 | 0.02 |
| Limite admise(Schlotfeldt H. J.,
1995) |
5.5 – 8.0 | Min 4 | Max 1.0 | Max 0.02 | 5.0 | 0.6 – 1 | Max 2 | 0.01 – 0.03 | Max 0.3 | 0.05 mg/l |
Tabel nr. 8
Valorile parametrilor biochimici serici – transport crap
| Parametri analizaţi | Crap 1 | Crap 2 | Crap 3 | Crap 4 | Crap 5 | Valoare medie | Valori dereferinţă |
| Azot ureic(BUN) | 3 mg/dl | 3 mg/dl | 3 mg/dl | 3 mg/dl | 3 mg/dl | 3 mg/dl | 1,9-3,6 mg/dl |
| Creatinină(CREA) | 0,2 mg/dl | 0,2 mg/dl | 0,1 mg/dl | 0,2 mg/dl | 0,1 mg/dl | 0,6 mg/dl | 0,07-0,09 mg/dl |
| Acid uric(URIC) | 4,6 mg/dl | 3,6 mg/dl | 1,5 mg/dl | 3,7 mg/dl | 1,7 mg/dl | 3,02 mg/dl | 1,3-2,5 mg/dl |
| Calciu(CA) | 11 mg/dl | 11,2 mg/dl | 12 mg/dl | 11,2 mg/dl | 14,1 mg/dl | 11,9 mg/dl | 8-9 mg/dl |
| Magneziu(MG) | 5,2 mg/dl | 5,2 mg/dl | 5,2 mg/dl | 5,2 mg/dl | 5,2 mg/dl | 5,2 mg/dl | 2,6-3,4 mg/dl |
| Proteine totale(TP) | 3 g/dl | 2,7 g/dl | 5,5 g/dl | 2,7 g/dl | 5,8 g/dl | 3,94 g/dl | 2,5-3,5 g/dl |
| Albumină(ALB) | 0,8 g/dl | 0,6 g/dl | 2,5 g/dl | 0,6 g/dl | 2,2 g/dl | 1,34 g/dl | 0,76-0,85 g/dl |
| Alanin aminotransferaza(ALT) | 21 U/l | 10 U/l | 10 U/l | 10 U/l | 10 U/l | 12,2 U/l | 8,9-9,9 U/l |
| Aspartat aminotransferaza(AST) | 723 U/l | 374 U/l | 852 U/l | 334 U/l | 147 U/l | 486 U/l | 121-124 U/l |
| Glucoza(GLU) | 185 mg/dl | 142 mg/dl | 81 mg/dl | 146 mg/dl | 75 mg/dl | 125,8 mg/dl | 30-47 (96) mg/dl |
| Lactat dehidrogenaza(LDH) | 2800 U/l | 2800 U/l | 2800 U/l | 2800 U/l | 2800 U/l | 2800 U/l | 860-1200 U/l |
| Fosfataza alcalină(ALKP) | 15 U/l | 10 U/l | 22 U/l | 10 U/l | 28 U/l | 17 U/l | 14-24 U/l |
III) auditarea de supraveghere a unităţilor de tăiere a peştelui sub raportul asigurării condiţiilor de protecţie şi bunăstare
A fost evaluată bunăstarea efectivelor de peşti într-un punct de tăiere (pescarie) de pe raza municipiului Bucureşti. După recepţia peştilor, o parte dintre aceştia erau menţinuţi în bazine de mari dimensiuni (5 m3), până în momentul tăierii. S-a evaluat bunăstarea unui efectiv de caraşi pe baza următoarelor elemente:
– comportamentul (de hrănire, înot şi explorare a mediului: direcţie, viteza etc.), care nu a prezentat modificări majore;
– densitatea de stocare: care s-a înscris în standarde;
– examenul clinic general al peştilor: starea înotătoarelor, a branhiilor şi suprafeţei cutanate (leziuni, modificări de culoare a branhiilor – care ar evidenţia hipoxie şi a suprafeţei cutanate – hipermelanoza este asociată stresului), prezenţa şi cantitatea de mucus la nivel cutanat, frecvenţa mişcărilor operculare etc. La exemplarele urmărite, nu s-au înregistrat semne de boală sau modificări notabile;
– analiza parametrilor serici sanguini. În acest scop, au fost prelevate 2 seturi de probe de la 2 loturi înaintea taierii: un lot de 10 peşti la care nu s-a aplicat nicio metodă de asomare (mecanică, electrică, chimică) şi un lot de 10 peşti la care s-a aplicat asomare chimică, prin solubilizare de benzocaină în apă în concentraţie de 100 mg/l. De la fiecare lot s-au obtinute 2 probe de sange prin comasare.
Rezultatele obţinute sunt prezentate sintetic în tabelul următor.
Tabel nr. 9
Valorile parametrilor biochimici serici – centru de taiere
| Parametri analizaţi | Caras 1 | Caras 2 | Valori medii: C1, C2 | Caras 3 | Caras 4 | Valori medii: C3, C4 |
| Azot ureic(BUN) | 2 mg/dl | 2 mg/dl | 2 mg/dl | 1 mg/dl | 1 mg/dl | 1 mg/dl |
| Creatinină(CREA) | 0,5 mg/dl | 0,6 mg/dl | 0,55 mg/dl | 0,3 mg/dl | 0,4 mg/dl | 0,35 mg/dl |
| Calciu(CA) | 10,9 mg/dl | 11,2 mg/dl | 11,05 mg/dl | 13 mg/dl | 12,8 mg/dl | 12,9 mg/dl |
| Magneziu(MG) | 5,2 mg/dl | 4,95 mg/dl | 5,1 mg/dl | >5,2 mg/dl | >5,2 mg/dl | >5,2 mg/dl |
| Proteine totale(TP) | 3,8 g/dl | 3 g/dl | 3,4 g/dl | 2,8 g/dl | 2,6 g/dl | 2,7 g/dl |
| Albumină(ALB) | 1,2 g/dl | 0,8 g/dl | 1 g/dl | 0,7 g/dl | 0,6 g/dl | 0,65 g/dl |
| Lactat dehidrogenaza(LDH) | 2800 U/l | 2800 U/l | 2800 U/l | 2700 U/l | 846 U/l | 1773 U/l |
| Fosfataza alcalină(ALKP) | 235 U/l | 47 U/l | 141 U/l | 10 U/l | 24 U/l | 17 U/l |
Aşa cum se obervă din tabel, pentru indivizii din cel de-al doilea lot (probe caras 3 şi 4), în comparaţie cu cei din lotul 1, se observă o activitate enzimatică sensibil redusă (valoarea medie a lactat dehidrogenazei – legată de efortul muscular intens şi leziunile musculare asociate stresului de manipulare – scade cu 1027 U/l, cu o plus variantă de 1954 U/l; fosfataza alcalină prezintă valori sensibil mai mici). De asemenea, la cei doi caraşi care au beneficiat de asomarea chimică (cu benzocaină), s-au observat valori mult mai mici pentru indicatorii legaţi de funcţia excretorie (azot ureic, creatinină), ceea ce demonstrează că stimularea s-a plasat în situaţia lor în limita eustresului, în comparaţie cu congenerii, la care s-a depăşit capacitatea de adaptare.
III) înaintarea unor propuneri de sisteme pentru evaluarea bunăstării peştilor în exploataţii, pe timpul transportului şi al tăierii aplicabile în ţara noastră.
Ca indicatori utili în evaluarea bunăstării peştilor în exploataţii piscicole, se recomandă stabilirea:
– calităţii apei din punct de vedere chimic şi microbiologic, cel mai important factor, din perspectiva faptului că reprezintă mediul de viaţă al peştilor;
– densităţii efectivelor, conform standardelor de creştere şi exploatare;
– comportamentului peştilor: explorator şi alimentar (se urmăreşte dinamismul peştilor în momentul administrării hranei, prezenţa comportamentului anormal – care poate indica un mediu inadecvat sau existenţa bolilor: salturi la suprafaţa apei, comportamentul de „pipare”, izolarea unor indivizi şi prezenţa indivizilor cu adinamie);
– examenului clinic al peştilor (prezenţa leziunilor cutanate, branhiale, injurii ale înotătoarelor etc.);
– sporul de creştere;
– incidenţei bolilor, stabilită pe baza anamnezei şi a registrelor de sănătate din fermă;
– tabloului biochimic sanguin, care reflectă cel mai fidel problemele de bunăstare.
Dintre factorii menţionaţi, cel mai uşor de abordat sunt calitatea apei şi tabloul biochimic sanguin.
Ca indicatori utili în evaluarea bunăstării peştilor în timpul transportului, se recomandă stabilirea:
– condiţiilor de transport (viteză, durată, vibraţii, calitatea vehiculelor şi a hidrobioanelor sau altor mijloace de transport etc.) – stabilite pe baza chestionarelor, reprezintă însă un indicator subiectiv;
– densitatea de stocare a peştilor în timpul transportului;
– calitatea apei;
– pierderile (procentul de mortalitate in timpul transportului);
– comportamentului peştilor în momentul recepţiei (intensitatea mişcărilor reflectând prezenţa eventualelor probleme de bunăstare);
– modului de transfer al peştilor din mijloacele de transport în bazinele piscicole sub aspect al sistemului şi practicilor de management (gradul de instruire a personalului, durată);
– tabloului biochimic sanguin (problemele de bunăstare pe termen scurt fiind reflectate de nivelul enzimatic crescut – LDH, ALT, AST; hiperglicemie şi tulburări excretorii – BUN, URIC, CREA).
Ca indicatori utili în evaluarea bunăstării peştilor în centrele de tăiere, se recomandă stabilirea:
– comportamentului (de hrănire, înot şi explorare a mediului: direcţie, viteza etc.);
– densităţii de stocare în raport cu standardele;
– examenului clinic general al peştilor: starea înotătoarelor, a branhiilor şi suprafeţei cutanate, prezenţa şi cantitatea de mucus la nivel cutanat, frecvenţa mişcărilor operculare;
– tabloului biochimic sanguin.
Efectuarea a cât mai multe studii în acest domeniu (de către cât mai multe echipe de cercetare mixte, cuprinzând medici veterinari, igienişti, zootehnişti etc.), urmărindu-se indicatorii sus-menţionaţi şi crearea unei baze de date cât mai largi va permite conturarea unui sistem de evaluare numeric integrativ, care se va putea aplica la nivel naţional, permiţând comparaţii între situaţiile diverse care pot apărea în teren.