ANIMALWELFARE.RO

 

 

– stabilirea portofoliului de analize de laborator necesare pentru verificarea indicatorilor specifici bunăstării peştilor în exploataţii, pe timpul transportului şi tăierii, precum şi efectuarea acestei;

– stabilirea portofoliului de reguli specifice bunastarii pestilor pe timpul transportului; evaluarea acesteia în cadrul unui experiment care implica două sisteme de transport – transport auto în hidrobioane şi transport cu ajutorul vivierelor flotante, sisteme sensibil diferite în ceea ce priveşte densitatea de stocare şi condiţiile de transport (managementul transportului, calitatea apei, factori fizici – vibraţii etc.).

 

Calitatea apei (ca mediu de viaţă) prezintă cea mai mare importanţă în determinarea nivelului bunăstării peştilor, de aceea principalul indicator de bunăstare obiectiv pentru aceste specii îl reprezintă proprietăţile fizico-chimice şi microbiologice ale apei. Un alt indicator al bunăstării peştilor este reprezentat de profilul biochimic sanguin.

Prin urmare, în cadrul prezentei etape de lucru s-a urmărit nivelul bunăstării peştilor din patru exploataţii (3 ciprinicole: exploataţia nesistematică Fundulea – Frunzăreni şi exploataţiile sistematice Ciocăneşti şi Ulmu şi o exploataţie salmonicolă în care se aplica sistemul vivierelor flotabile, respectiv exploataţia Potoci – Bicaz) pe baza analizelor de laborator ale apei (parametrii fizico – chimici şi microbiologici) şi a parametrilor biochimici sanguini.

►Astfel, în exploatația piscicolă Frunzăreni – Fundulea au fost prelevate probe de apă, din care s-au determinat: pH, oxigenul dizolvat, amoniul, azotați, azotiți, fosfați, clorul rezidual, fierul total, sulfații și detergenții, dar şi probe de ser sanguin de la peşti, urmărindu-se nivelul: azotului ureic, creatininei, fosfatemiei, calciului, albuminelor, alanintransaminazei, colesterolului, trigliceridelor, glucozei, lactat dehidrogenazei.

Recoltarea probele de apă s-a realizat automat, folosind prelevatorul PSB 4, iar analiza lor s-a realizat cu fotocolorimetrul Spectroquant Nova 60. Pentru determinarea componenţilor biochimici ai serului sanguin s-a folosit analizorul de profil biochimic Vettest 8008 (toate aparatele menţionate au fost achiziţionate din fondurile prezentului contract de cercetare).

Recoltarea sângelui s-a realizat după anestezia cu Finquel: MS-222 (tricaină metanosulfonată). Peștii au fost contenționați prin așezarea lor pe masă și o ușoară fixare manuală, după care s-a trecut la recoltarea propriu – zisă, fie prin puncția venei caudale cu punct ventral de elecție, fie prin puncție aortică dorsală. La peștii la care aceste metode nu au dat rezultate (sub 10 cm), fie s-a recurs la recoltarea din cord, fie s-a secționat pedunculul caudal și s-a recoltat direct sângele, în tuburi fără anticoagulant. A fost efectuată comasarea sângelui obținut de la 10 exemplare din specia crap comun (Cyprinus carpio), obținându-se 3 probe de sânge (rezultatele sunt sintetizate în tab. 2). După sinereză, accelerată de menținerea la căldură și de folosirea unor tuburi speciale (cu fund în pantă și inel pentru coagulare), a fost transportat serul în laboratorul nostru din cadrul FMV București, disciplina de Bunăstarea animalelor, fiind conservat prin refrigerare până în momentul analizei (1-3 zile). Din cauza faptului că actualmente nu a fost stabilit un profil biochimic sangvin pentru peşti atât în ţară, cât şi la nivel mondial, am folosit parametri sangvini şi nivele de referință prezente în lucrările unor autori străini (Hemming T.A, 1989; Jen-Lee Yang, 2003; Luskova, V., 2002; Palmeiro BS, 2007; Thrall, M. A., 2004). Cercetările din cadrul acestui proiect se înscriu printre primele încercări la nivel naţional de evaluare a bunăstării peştilor pe baza indicatorilor sangvini. Intenția noastră este de a preleva cât mai multe probe, pentru a creiona un profil biochimic sanguin la peşti util în evaluarea bunăstării acestora (subiect insuficient abordat în România, dar care la nivel european se bucură de o atenție deosebită –proiectele europene în derulare COST 867, Benefish, Wealth, Fastfish, Eurofish, Welfish, Aquafirst).

 

Calitatea apei a fost apreciată pe probe de apă prelevate în 3 locuri, respectiv: gura de alimentare a bălții, centrul și locul de evacuare a apei, din câte 3 puncte de prelevare (suprafața apei, de la 2 m adâncime și de la 3 m adâncime). Din probele de apă recoltate s-au determinat următorii parametri fizico-chimici: pH-ul, oxigenul dizolvat, amoniul, fosfații, azotații, azotiții, fierul total, cuprul, clorul rezidual, detergenții (Tab. 1).

 

Locul prelevării probelor	Punctul de prelevare	Parametri determinați
		pH	O2	NH4+	PO43-	NO3–	NO2–	Fe	Cu	Cl2	Detergenți
Gura de alimentare	suprafață	6,7	4,3	0	0,9	0	0,013	0,1	0,05	0,17	0,02
	2 m adâncime		10,25	0	1	0
	3 m adâncime		8,15	nedec.	1,5	0
Centrul bălții	suprafață	7,5	5,6	0,2	0,8	0
	2 m adâncime		8,1	0,5	0,8	0
	3 m adâncime		5,4	nedec.	4,2	0
Evacuare apă	suprafață	7,3	7,8	0,4	0,5	1
	2 m adâncime		10,4	0,5	0,7	7
	3 m adâncime		5,6	0,2	4,1	5,1
Limite admise pentru crap		5,5-8	>4	<1	0,6 – 1	<50	<0,2	<2	0,3	0,01-0,03	N/A

 

Așa cum se poate observa, majoritatea parametrilor fizico – chimici ai apei în cadrul exploatației piscicole Fundulea – Frunzăreni (pH, O₂, NH₄⁺, NO₃^–, NO₂^–, Fe, Cu) au avut valori corespunzătoare pentru creșterea și exploatarea ciprinidelor.

 

Fosfații în probele de apă prelevate de la 3 m adâncime au depășit limitele admise pentru crap de 1,5 ori la gura de alimentare a bălții și de 4 ori la punctul de evacuare. Clorul rezidual din proba de apă comasată a depășit limitele admise de 6-13 ori, aceasta fiind determinată de decontaminarea recentă a apei cu cloramină.

În funcție de temperatura apei și concentrație, clorul activ poate să producă peștilor leziuni tegumentare, branhiale și dereglări nervoase, determinând bunăstare precară.

 

Parametri determinaţi	Nr. probei	Valori obţinute	Valori de referinţă
N ureic BUN (mg/dl)	1	5,32	1,9 – 3,6
	2	3,36
	3	3,92
Creatinină CREA (mg/dl)	1	0,20	0,07 – 0,09
	2	0
	3	0,20
Fosfatemie PHOS (mg/dl)	1	16,07	6,5 – 7,3
	2	16,06
	3	16,00
Calciu CA (mg/dl)	1	9,52	8 – 9
	2	16
	3	16
Albumină ALB (g/dl)	1	11	0.76 – 0.85
	2	12
	3	11
Colesterol CHOL (mg/dl)	1	63,07	127 – 184
	2	98,46
	3	94,23
Glucoză GLU (g/dl)	1	25,27	30 – 47 (96)
	2	30,00
	3	38,36
Alanin transaminază ALT (U/l)	1	10	8,9 – 9,6
	2	11
	3	10
Lactat dehidrogenază LDH (mg/dl)	1	>2800	860 – 1200
	2	2188
	3	2247
Trigliceride TRIG (mg/dl)	1	91,81	N/A
	2	144,5
	3	158,18

 

Probele recoltate în exploatația piscicolă Fundulea – Frunzăreni au înregistrat valori crescute pentru azotul ureic, creatinină, fosfatemie, lactat dehidrogenazei, albuminei și ușor crescute ale LDH și alanin transaminazei. Cauzele acestor modificări sunt probabil deshidratarea și efortul muscular intens asociat cu modalitatea de capturare a peștelui (prin pescuit) și cu modul de recoltare (pește emersat, menținere la temperatură mare a aerului, pe mese, până în momenul recoltării).[1]

Creșterea azotului ureic orientează asupra unei tulburări renale sau branhiale (excretorii).

În concluzie, bunăstarea este precară, iar aspectele negative sunt acutizate de modalitatea de prelevare a a probelor de sânge.

►Bazinele piscicole din fermele Ciocăneşti şi Ulmu au fundul amenajat din pământ, iar digurile din argilă compactată. Aprovizionarea cu apa in ferma Ciocăneşti se face din canale de desecare de pe raza bălţii Boianu-Sticleanu, iar in ferma Ulmu din izvoare proprii situate in amonte, din precipitaţii si din balta Mostistea.

În fermele Ciocăneşti şi Ulmu se creşte crap românesc pentru producţie şi pescuit sportiv.

Din bazinele acestor ferme piscicole au fost colectate probe de apă la diferite adâncimi, după cum urmează:

– la mal, de la 30 cm adâncime;

– din centru, de la 1,5 m adâncime;

– din centru, de la suprafaţă.

Pe baza probelor recoltate, au fost determinaţi următorii parametri fizico-chimici: pH-ul, clorul rezidual, detergenţii, oxigenul dizolvat, nitraţii, nitriţii, fosfaţii, fierul total, cuprul şi amoniul. Valorile determinate au fost comparate cu limitele admise conform ordinului 161/2006 privind calitatea apelor de suprafaţa, precum şi cu recomandările emise de Schlotfeldt H. J. pentru exploatarea crapului.

Interpretarea rezultatelor (Tab. 3-4) a relevat următoarele:

– pH-ul apei în cele două ferme piscicole are valori ce se înscriu în limitele prevăzute pentru crap;

– clorul rezidual şi oxigenul dizolvat au înregistrat valori corespunzătoare clasei I de calitate a apei conform Ordinului 161/2006 şi favorabile creşterii crapului;

– concentraţiile de azotaţi şi azotiţi au avut valori corespunzătoare clasei II de calitate a apei şi s-au înscris în limitele maxim admise prevăzute pentru exploatarea crapului;

– fierul din probele de apă au avut valori corespunzătoare clasei III-a de calitate în exploataţia Ciocăneşti şi clasa V de calitate în piscicole Ulmu, iar pentru peşte au valori ce se înscriu în limitele admise de până la 2 mg/l;

– concentraţiile fosfaţilor din apă au fost corespunzătoare clasei V de calitate în cele două exploataţii din punctul de vedere al claselor de calitate a apei prevăzute în Ordinul 161/2006, iar din punctul de vedere al standardelor prevăzute pentru crap au depăşit limitele maxim admise de 2 ori în probele de apă de la suprafaţă şi de 3 ori în cele de la adâncimea de 1,5 m; în ambele exploataţii – Ciocăneşti şi Ulmu.

Fosfaţii în exces (în mod similar azotului) pot genera fenomenul de eutrofizare, cu consecinţe negative, respectiv scaderea transparentei apei și a concentratiei oxigenului dizolvat.

 

Exploataţia piscicolă	Punct de prelevare		Parametrii determinaţi
			pH	Cl2 (mg/l)	O2 (mg/l)	NO3– (mg/l)	Cu (mg/l)
Ciocanesti	Centrul bazinului; 1,5 m adâncime		6.8	0.15	6.0	3.0	–
	Centrul bazinului, suprafaţă		7.0	0.12	7.0	0	0,16
	Mal, 30 cm adâncime		6.7	0.09	6.9	nedetectabil	–
Ulmu	Centrul bazinului; 20 cm adâncime		7.3	0.18	9	nedetectabil	–
	Centrul bazinului; 1,5 m adâncime		8.7	0	8.1		0,56
	Punctul de alimentare, 30 cm adâncime		8.7	0.05	14.1		–
Limite maxim admise cf. Ordinului 161/2006: categorii de calitate a apei		I	6.5 – 9.5	N/A STAS 1342/1991 max. 0.28 la nivel de consumator	7	1	fond
		II			6	3	2
		III			5	6	4
		IV			4	15	8
		V			<4	>15	>8
Limite admise pentru creşterea crapului			5.5 – 8	0.01 – 0.03	min. 4	max. 50	max. 0.3

Exploataţia piscicolă	Punct de prelevare		Parametrii determinaţi
			Detergenţi (mg/l)	P (mg/l)	Fe (mg/l)	NO2– (mg/l)	NH4+ (mg/l)
Ciocanesti	Centrul bazinului; 1,5 m adâncime		–	1.8	0.2	0.015	–
	Centrul bazinului, suprafaţă		0.08	1.1	0.8	–	nedetectat
	Mal, 30 cm adâncime		–	1.2	–	–	–
Ulmu	Centrul bazinului; 20 cm adâncime		–	7.7	0.9	0.079	–
	Centrul bazinului 1,5 m adâncime		0.06	3.2	1.4	–	nedetectat
	Punctul de alimentare 30 cm adâncime		–	2.2	–	–	–
Limite maxim admise cf. Ordinului 161/2006: categorii de calitate a apei		I	1	0.05	fond	0.01	0.2
		II	1.5	0.1	0.1	0.06	0.3
		III	2	0.2	0.3	0.12	0.6
		IV	–	0.5	1	0.3	1.5
		V	–	>0.5	>1	>0.3	>1.5
Limite admise pentru creşterea crapului			N/A	0.6 – 1	max. 2	max. 0.2	max. 1.0

 

Din bazinele exploatațiilor piscicole Ulmu și Ciocănești au fost prelevate și probe de sânge, urmărind același protocol enunțat anterior.

Au rezultat 2 probe de sânge comasat pentru ferma Ulmu și 2 probe pentru Ciocănești, recoltate de la 10 crapi.

 

Probele recoltate din Ciocăneşti au înregistrat valori crescute pentru creatinină, aspartat aminotransferază, fosfatemie, lactat dehidrogenază, fosfatază alcalină, precum şi valori uşor crescute ale calciului si albuminei din cauza deshidratării şi a efortului muscular intens asociat cu modalitatea de capturare şi cu cea de contenţie a pestilor. În probele recoltate din bazinele exploatației Ulmu s-a observat, pe lângă aspectele prezente la Ciocaneşti, o creștere semnificativă a colesterolului, transaminazelor şi a glucozei, ceea ce ar putea sugera leziuni hepatopancreatice (Tab. 5 a şi b).

În urma cercetărilor, s-a constatat ca nivelul bunăstării peştilor în ferma Ciocăneşti este acceptabil, în timp ce nivelul bunăstării peștilor la nivel de efectiv în exploatația Ulmu este precar.

 

 

 

►Au fost prelevate probe de apă din lacul Bicaz, din incinta păstrăvăriei, de la adâncimi de 10 m, 20 m şi 35 m, din viviere de puiet şi adulţi. Din probele prelevate s-au determinat următorii parametri fizico-chimici: oxigen dizolvat, clor rezidual, pH, fosfaţi, azotaţi, azotiţi, amoniu, fenoli, cupru, sulfaţi şi detergenţi (Tab. 6).

 

Locul prelevării	Element determinat
	O2 mg/l	Cl2 mg/l	pH	P mg/l	NO2– mg/l	NH4+ mg/l	NO3–mg/l	fenoli ng/l	Cu mg/l	SO42- mg/l	Deterg. mg/l
Lacul Bicaz – 10 m adâncime	9,5	0,03	7,7	0,1	0,014	Ned.	2,0	0,04	0,01	23	0,01
Lacul Bicaz – 20 m adâncime	13,5	0,07	7,1	0,2	0,006	Ned.	1,0	0,14	0,02	31	0
Lacul Bicaz – 35 m adâncime	11,5	0,03	7,3	0,2	0,004	Ned.	1	0,04	0,01	23	0
Vivieră adulţi	9,3	0,02	8,0	0,3	0,015	Ned.	0	0,01	0,02	22	0,02
Vivieră puiet	9,1	0,02	7,9	0,2	0,016	Ned.	Ned.	0,04	0,015	24	0,02
Limite admise pt. păstrăvi	6 mg (min.)	0,01–0,03	6-7,2	0,2	<0,2	<1	<20	6-7	0,1	2-7	–

 

Analizând datele din tabel, se constată următoarele:

–    oxigenul dizolvat se găseşte în concentraţii corespunzătoare, limita minimă admisă pentru păstrăv fiind de 6 mg/l;

–    clorul rezidual, pentru majoritatea probelor, a înregistrat valori în apropierea limitei maxime admise şi mai mari decât aceasta în cazul probelor prelevate de la adâncimea de 20 m (de 2,33 ori);

–     pH-ul apei se înscrie în limitele admise pentru păstrăv la probele prelevate de la adâncimi de 10, 20, 35 m şi este alcalin la cele recoltate direct din vivere pentru adulţi şi puiet.

Apele cu pH neutru indică o putere de tamponare slabă şi tendinţă de acidifiere.

–    Fosfaţii au înregistrat valori la limita admisă (0,2 mg/l) la toate probele, cu excepţia celor prelevate din viviera de păstrăvi adulţi, unde limita a fost depăşită de 1,5 ori;

–    Azotiţii şi azotaţii la toate probele sunt în limitele admise pentru păstrăvi de 0,2 mg/l; respectiv 20 mg/l apă;

–    Cuprul a avut valori sub limita de 0,1 mg/l prevăzută pentru păstrăv;

–    Sulfaţii la toate probele au înregistrat valori ce depăşesc limitele prevăzute (2 – 7 mg/l) de 3,2 – 4,4 ori;

–    Detergenţii au înregistrat valori în limitele admise, iar fenolii au depăşit limitele admise la toate probele.

 

S-au efectuat de asemenea analize microbiologice: NTG, NTF, coliformi totali (Tab. 7).

Analizând rezultatele, se constată o încărcătură mare în elemente microbiologice, înregistrându-se un număr mare de germeni totali, fungi şi coliformi totali. În ape, microorganismele găsesc condiţii favorabile de viaţă. Ele pot avea origine autohtonă şi alcătuiesc biocenoze specifice (planctonice, neustonice, bentonice, epibiotice) şi alohtonă (cele care ajung accidental în apă din sol, cu ajutorul vântului, apei din precipitaţii, cele provenite de la om, animale, activităţi industriale) şi ubiquitare (microorganisme care pot trăi în apă, pe sol şi în aer).

Dintre microorganismele autohtone, se întâlnesc bacterii, ciuperci, alături de protozoare şi microalge.

În apă se întâlnesc toate categoriile fiziologice de bacterii (heterotrofe, autotrofe, chimioautotrofe etc.). Levurile şi microfungii din ape pot proveni din sol sau (cele patogene) de la organismele bolnave (plante sau animale).

Între peşti şi microorganisme se creează o relaţie de comensalism. La salmonide, din intestin au fost izolate peste 200 de specii de bacterii. Densitatea maximă a microorganismelor din apă este de 10¹² celule/ml.

Timpul de supravieţuire a bacteriilor în apă este invers proporţional cu încărcătura organică şi microbiologică a apei.

 

Locul prelevării	Element determinat
	NTG/ml	NTF/ml	Coliformi totali
Lacul Bicaz – 10 m adâncime	660	17	128
Lacul Bicaz – 20 m adâncime	594	45	136
Lacul Bicaz – 35 m adâncime	550	18	260
Vivieră puiet (85)	900	1	687
Vivieră puiet (104)	260	1	714
Vivieră adulţi (214)	374	16	520
Vivieră puiet (221)	300	4	360

►Transportul peştelui viu și în particular al păstrăvului indigen (prezentele cercetări au urmărit transportul acestei specii) se efectuează în următoarele scopuri: repopulare, salvarea puietului în timpul scăderii nivelului apei din cauza secetei sau pe timpul iernii şi pentru consum.

În ceea ce privește transportul auto, interesează: temperatura apei, densitatea peștilor, viteza de deplasare a mijlocului de transport, parametrii chimici și microbiologici ai apei. Temperatura apei pe toată durata transportului trebuie menţinută la 10 °C (interval 8 – 12 °C). Pentru aceasta, în recipienții de transport se introduc bucăți de gheață și se asigură un permanent control prin termometrie.

În ceea ce privește densitatea se recomandă respectarea normelor din tab. 8.

 

Mijloc de transport	Temp. apei °C	Timp de transport h	Puieţi de 4 – 5 săpt. Buc.	Puieţi de 5 – 6 luni Buc.	Păstrăvi adulţi Kg
Bidoane de tablă 10 l	10 – 12	1	1500 – 2000	150 – 300	0,7
Bidoane tip Borne 100 l	10 – 12	1	2000 – 16000	2000 – 3000	7,0
Hidrobioane 200 l	10 – 12	1	50000-100000	1500-2500	6,0
Pungi de plastic 50 l	10 – 12	5 – 10	2000 – 3000	400 – 600	1,5

 

Imediat după sosirea transportului, se asigură un repaus de 30-40 minute pentru liniștirea peștilor. În scopul evitării șocului termic, se aplică amestecul treptat al apei din recipientul de transport cu apă din locul de lansare (din exploatația respectivă).

Dacă se folosesc mincioage, acestea trebuie să fie integre, curate, decontaminate, a căror rame de fier au fost acoperite cu pânză.

Pierderile admise în timpul transportului nu trebuie să depășească valorile din tabelul 9.

 

Vârstă	Specii transportate
	Păstrăv indigen %	Păstrăv curcubeu %	Alte specii de salmonide %
Icre	2,5	2,0	3,0
Puiet 1 an	5,5	5,0	6,0 – 7,0
Păstrăv 2 ani	3,5 – 4	2,5 – 3,0	4,0 – 5,0
Păstrăv 3 ani	2,0 – 3,0	1,5 – 2,0	3,0 – 4,0
Reproducători 3 – 6 ani	1,0 – 1,5	1,0	1,0 – 2,0

 

► S-a efectuat un studiu comparativ a două modalități de transport – transport auto în hidrobioane şi transport cu ajutorul vivierelor flotante (pe apă, între 2 ferme salmonicole pe lacul Bicaz) – v. figura.

Primul studiu a urmărit situația particulară a unui transport de păstrăvi în vederea repopulării (greutate medie a indivizilor 90 g), de la ferma piscicolă Brașov la Potoci – Bicaz, în recipienți cu un volum total de 6 m³ (2 hidrobioane a câte 3 m³în care s-au transportat păstrăvi: câte 250 kg/hidrobion). Fiecare hidrobion prezenta un orificiu prin care intra tubul de aerare, în legătură cu manometrul şi butelia de oxigen. Durata de transport a fost de 18 ore.

 

 

La debarcare, descărcarea se realiza în mincioage, cu care pestii se transferau într-un bazin fixat de un parapet mobil (cu șine), cu care peștii se aduceau de la nivelul punctului de debarcare în lac, într-o vivieră de transport (diferență de nivel de 10-12 m).

Ca aspect pozitiv al managementului în punctul de destinație, menționăm folosirea mincioagelor curate și decontaminate, la care rama rigidă de fier a fost acoperită cu pânză, pentru a evita injuriile.

Ca deficiențe, menționăm perioada prea mică de repaus după transport (10 – 15 minute) și lipsa omogenizării apei din punctul de destinație (lacul Bicaz) cu cea din recipienții de transport, în vederea acomodării cu temperatura și chimismul local.

Deasemenea, evacuarea apei din hidrobioane și transferul ulterior al peștilor a generat o situație critică: pești rămăși în zona inferioară a hidrobioanelor după golire au intrat în contact direct cu aerul o perioadă mare de timp: 5-10 minute.

Un alt aspect negativ a fost reprezentat de densitatea foarte mare de transport: 250 kg pește/hidrobionul de 3 m³ (în condițiile în care limita admisă este de 90 kg/m³, respectiv 6 kg/200 l – tab. 8). Supradensitatea a generat modificări ale comportamentului, evidente înainte de descărcare și în timpul descărcării peștilor (înot rapid, agitație, sărituri frecvente din apă).

Pentru determinarea parametrilor fizico-chimici şi microbiologici ai apei în timpul transportului, s-au prelevat probe de apă din fiecare unitate de transport (hidrobion). Din probele prelevate, s-au determinat următorii parametri fizico-chimici: oxigenul dizolvat, clorul rezidual, pH-ul, fosfaţii, azotiţii, azotaţii, amoniul, fenolii, cuprul, sulfaţii şi detergenţii (tab. 10).

 

Locul prelevării	Element determinat
	O2 mg/l	Cl2 mg/l	pH	P mg/l	NO2– mg/l	NH4+ mg/l	NO3–mg/l	fenoli ng/l	Cu mg/l	SO42- mg/l	Deterg. mg/l
Hidrobion 1	14,9	0,37	7,0	4,4	0,027	13,2	0	0,55	0,23	35	0,02
Hidrobion 2	15,3	0,42	7,1	4,55	0,030	11,5	2	1,11	0,20	35	0,02
Limite admise pt. păstrăvi	6 mg (min.)	0,01–0,03	6-7,2	0,2	<0,2	<1	<20	6-7	0,1	2-7	–

 

Analizând datele din tabelul nr. 10, se constată că: oxigenul dizolvat a avut valori destul de mari, respectiv 14,9 – 15,3 mg/l (limita minimă admisă pentru păstrăv fiind de 6 mg/l apă). Excesul de oxigen dizolvat în apă are de multe ori efecte nefavorabile, intensificând metabolismul sau ducând în cazuri extreme la paralizia peştilor. Clorul rezidual determinat a depăşit limita admisă pentru păstrăv de 12 ori în H1 (hidrobionul 1), respectiv 14 ori în hidrobionul 2 (H2). Clorul în exces în apă poate provoca peştilor agitaţie, modificări ale poziţiei corpului, mişcări spasmodice ale gurii şi înotătoarelor caudale, congestie branhială, paliditatea suprafeţei corpului peştilor, asfixie. Şi pentru fosfaţi s-au înregistrat depăşiri faţă de limita admisă pentru păstrăvi de 22 de ori. Azotul în bazine se întâlneşte sub formă de săruri: azotaţi şi săruri de amoniu, care provin din descompunerea substanţei organice moarte sau din fixarea azotului în apă datorită bacteriilor nitrificante. Nitriţii şi nitraţii au avut valori cu mult sub limita admisă în toate probele de apă. Valorile pentru ionul de amoniu au depăşit de 12 ori limita admisă. Prin intermediul clorului rezidual, ionii de nitriţi pătrund în corpul peştilor la nivelul branhiilor. În sânge, nitriţii sunt legaţi de hemoglobină, formând methemoglobină, cu reducerea consecutivă a capacităţii de transport a oxigenului, branhiile şi sângele căpătând culoarea brună.

Şi cuprul a depăşit limita admisă (0,1 mg/l) în toate probele prelevate de 2,3 ori. Rolul acestui metal este legat de formarea hemoglobinei şi a unor fermenţi. Sub formă de săruri (sulfat de cupru) este utilizat pentru stoparea fenomenului de înflorire a apei. Creşterea cuprului în probele prelevate se poate explica fie prin existenţa lui în apa de transport (în exploataţia piscicolă Braşov se realiza corectarea parametrilor apei în ceea ce priveşte dezvoltarea algelor).

Detergenţii din apă se găsesc în limitele admise.

Rezultatele examenului microbiologic al apei sunt prezentate în tabelul nr. 11.

 

Locul prelevării	Element determinat
	NTG/ml	NTF/ml	Coliformi totali
Hidrobion 1	0	7	0
Hidrobion 2	0	2	0
Limite admise pt. păstrăvi	*	–	–

 

Analizând datele din tabel, se constată că nu s-au dezvoltat germeni la 37 °C şi nici coliformi totali. În ceea ce priveşte NTF, s-a înregistrat un număr mai mare de fungi în hidrobionul nr. 1. În final, am analizat mortalitatea păstrăvilor în cele 2 hidrobioane şi s-a constatat un procent de 18-20% în H1 şi 25% în H2.

Cauzele acestei mortalităţi foarte mari au constat în durata transportului (18 ore), supradensitate și în concentraţia mare de clor rezidual (care se explică prin decontaminarea hidrobioanelor cu cloramină şi insuficienta clătire a lor înainte de introducerea păstrăvilor în vederea transportului).

 

A doua modalitate de transport a fost evident mai bună din perspectiva asigurării necesităților peștilor (eco-eto-fiziologice). Transportul s-a efectuat în vivieră tractată pe apă, cu viteză foarte mică, contactul cu aerul fiind redus la maxim. Densitatea a fost sensibil mai bună, încadrându-se în norme (500 kg pește la 90 – 100 m³ apă delimitați de pereții din plasă ai vivierei).

În ceea ce privește comportamentul peștilor, acesta a fost normal (înot în scop explorator, lipsa schemelor anormale: agitație, înot în cerc sau salturi frecvente în afara apei, aglomerare la suprafața apei etc.).

Mortalitatea înregistrată în cazul transportului a fost de maxim 4%.

Din punct de vedere fizico-chimic și microbiologic, calitatea apei din vivieră a fost similară celei din lac (v. tab. 6-7).

 

Aspectele prezentate permit aprecierea bunăstării peștilor din hidrobioane drept foarte precară și a celei din viviera de transport drept bună. S-a demonstrat aceasta prin analize de sânge efectuate pe probe comasate de ser, în diluție 1:10, valorile demonstrând o alterare pronunțată a tabloului biochimic sangvin al peștilor prelevați din hidrobioane în raport cu cei prelevați din vivieră.

 

Parametrii determinaţi	Hidrobion transport auto 1	Hidrobion transport auto 2	Transport viviera între ferme	Valori referinţa din literatura de specialitate *
BUN (mg/dl)	23,0	19,0	7,0	30
PHOS (mg/dl)	27,8	32,9	16,1	14
Ca (mg/dl)	3,5	7,2	10,6	16-29
Mg (mg/dl)	4,08	4,89	3,23	N/A
TP (g/dl)	0,01	0,01	0,6	0,3–3,08
Alb (g/dl)	0,0	0,0	–	N/A
ALT (u/l)	261	100	54	23-43,20
AST (u/l)	1698	514	136,4	29-52,45
CHOL (mg/dl)	–	194	126	125-225
NH3 (μmol/l)	3500	3206	4497	N/A
Trig (mg/dl)	–	225	44	121-206
Glu (mg/dl)	161	164	23	20-70
LDH (u/l)	12390	13295	280	26-60
CREA (mg/dl)	0,2	0,9	0,4	N/A
URIC (mg/dl)	0,288	0,420	0,220	N/A
ALKP (u/l)	137	140	110	46,1-60,5
TBIL (mg/dl)	0,290	0,530	1	N/A
AMYL (u/l)	779	1032	529	N/A
LIPA (u/l)	201	–	151	N/A
CK (u/l)	11669	617	93	48,8-50,6